La mulți ani, univers divin!      
            

          M-am trezit într-o altă lume, plină de elfi, magie, dragoni, animale, vrăjitoare și insule părăsite. De după fiecare cotlon apărea cate un prinț sau o prințesă din vremurile de demult, iar parfumul prăjiturilor proaspăt scoase din cuptor, însoțit de aerul  magic din jur dădea locului o însemnătate aparte. 

          Călătorind în spațiu și în timp cu ajutorul acestor file fermecate, legate in coperți pline de culori, mă simțeam în largul meu. Puteam evada din această lume, mergând din camera mea până în spațiul cosmic și chiar mai departe. 

           Întalneam noi oameni dispuși sa-și scrie propriile povești, de care mă atașam și împreună cu care înfruntam noile provocări. Fie că era vorba de pedepsirea unui hoț, de salvarea întregii lumi sau de simplele probleme de zi cu zi, nu mă dădeam bătută. 

           Intrând în pielea tuturor prietenilor pe care mi făceam de la o filă la alta, deveneam magician, dragon, prințesă, ștrengar sau chiar  monstru. Fiecare cuvânt inscripționat pe filele aurii era un alt loc în care puteam zbura prin gând, lăsându-mi toate fricile de o parte.

           Limbajul folosit era mereu altul, impresionându-mă si făcându-mă sa vreau și eu să-mi scriu propria poveste. Oricât de trista aș fi fost, totul trecea odată cu cititul micilor litere frumos unduite, iar asta mă lăsa mereu fără cuvinte.

          Pentru mine, cărțile au avut mereu rolul de a îmi împlini visurile, purtându-ma in tărâmurile imaginației mele, înfloritoare și pline de magie. 

          Cărțile, cu conținutul lor divers și plin de puritate erau, de fapt, mașinile mele deosebite de călătorit în timp, micile mele bucurii.